Această tranzitie implică un proces de reconfigurare fundamentală a economiei, într-o manieră care reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în special dioxidul de carbon (CO2). Acest lucru include, dar nu se limitează la, schimbări în producție și consum, investiții în tehnologii verzi, dezvoltarea unei infrastructuri durabile și stimularea eficienței energetice. Acesta este un aspect cheie al luptei împotriva schimbărilor climatice. O economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon implică un sistem în care activitățile economice nu contribuie în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră. Aceasta este o parte esențială a răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice. Realizarea unei economii cu emisii scăzute de CO2 implică dezvoltarea și implementarea unor tehnologii care pot reduce, captura sau stoca dioxidul de carbon, promovarea utilizării energiei regenerabile și optimizarea eficienței energetice.

Păreri oficiale: Organizațiile internaționale, inclusiv Națiunile Unite, consideră că tranzitia către o economie cu emisii scăzute de CO2 este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice. Au fost elaborate diverse acorduri și protocoale internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris din 2015, pentru a promova această tranzitie. Aceste păreri sunt susținute și de comunitatea științifică globală, care evidențiază nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

De asemenea, multe guverne naționale au început să implementeze politici care promovează tranziția către o economie cu emisii scăzute de CO2. Acestea pot include investiții în energie regenerabilă, promovarea eficienței energetice și dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului.

Cu toate acestea, există și critici care sugerează că tranziția către o economie cu emisii scăzute de CO2 poate avea costuri economice semnificative și poate duce la pierderi de locuri de muncă în anumite sectoare, cum ar fi industria combustibililor fosili. Mulți experți susțin că avantajele pe termen lung ale unei economii cu emisii scăzute de CO2, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic, depășesc potențialele costuri pe termen scurt.

Tranzitia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon este o preocupare majoră și pentru România, care, ca membră a Uniunii Europene, este obligată să respecte anumite norme și ținte privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Legislație: România are o serie de legi care se adresează problemei emisiilor de CO2. Aceasta include legea energiei regenerabile, legea eficienței energetice și legile privind calitatea aerului. De asemenea, ca membru al Uniunii Europene, România este supusă legislației UE privind clima și energia, care stabilește obiective obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Instituții Responsabile: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este cel mai direct implicat în gestionarea problemelor de mediu, inclusiv în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră. Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și Agenția Română de Protecția Mediului (ARPM) sunt, de asemenea, implicate în monitorizarea și reglementarea emisiilor de dioxid de carbon.

Strategii / Planuri de Acțiune: Există mai multe strategii și planuri de acțiune la nivel național care se concentrează pe reducerea emisiilor de CO2. Acestea includ Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Climei, care stabilește obiective și măsuri pentru perioada 2021-2030, și Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

În plus, guvernul român a pus în aplicare diverse scheme de finanțare pentru a stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de CO2, cum ar fi programul "Casa Verde", care oferă subvenții pentru instalarea sistemelor de încălzire bazate pe energie regenerabilă.