Unul din principalele avantaje ale managementului cunoștințelor este parcursul organizației de la situația .n care nu este capabilă să-și valorifice cunoștințele la cea in care transformă această abilitate intr-un avantaj competitiv. Etapele sunt următoarele:
1. Incompetența inconștientă: poate că organizația nu este bună la gestionarea cunoștințelor, dar nu conștientizează că ar exista vreo problemă
2. Incompentența conștientă: organizația realizează că nu gestonează eficient cunoștințele și că este nevoie să acționeze
3. Competența conștientă: presupune concentrarea eforturilor – sunt identificate lipsurile și implementate programe sau inițiative pentru imbunătățirea performanței
4. Competența inconștientă: staff-ului impărtășește cunoștințe in mod instinctiv, iar invățarea are loc continuu (inaintea, in timpul și la finalul evenimentului).
Alt avantaj este faptul că prin managementul cunoștințelor se răspunde celor 3 beneficii fundamentale așteptate in orice serviciu furnizat clienților: expertiza (capturarea și difuzarea informațiilor), experiența (referințele clienților anteriori) și eficiența (prin metodele utilizate).
Cunoștințe sunt importante și pentru că deoarece sunt greu de imitate și nu pot fi achiziționate, ci trebuie dobandite in timp, in urma experienței. Mai mult, cu cat o organizație știe mai mult, cu atat poate invăța mai mult; cunoștințele iși sporesc valoarea pe măsură ce sunt utilizate mai frecvent, spre deosebire de celelalte bunuri tradiționale a căror valoare
scade prin consum.
1. Stocarea in forme electronice permite accesarea și reutilizarea rapidă, reducand timpul de răspuns la solicitările clienților sau la diverse propuneri și cereri de informații
2. Crearea de modele de acțiune crește calitatea și salvează cantitatea de efort de la un proiect la altul
3. Accesarea soluțiilor anterioare scade și costul design-ului, prin reutilizare
4. Creșterea competențelor și increderii practicienilor, care deprind rapid cunoștințe și expertiză de la colegi
5. Reducerea pierderii bunurilor intelectuale atunci cand un angajat părăsește compania, prin stocarea cunoștințelor acestuia
6. Integrarea mai rapidă a noilor angajați, prin accesul rapid la baza de cunoștințe a organizației
7. Scăderea riscului proiectelor eșuate, prin impărtășirea bunelor practici și experiențelor anterioare